Stire NOUL Ford Mondeo vis-a-vis de lansare!

Noul Ford Mondeo va fi disponibil in varianta de 4 usi, 5 usi si wagon. Va avea mult asteptatele centuri de siguranta cu airbag-uri integrate si va fi echipat cu Motorul International al Anului, EcoBoost de 1.0 l.

 

 

 

 

 

sursa: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=406032256123744&set=a.131801026880203.20840.117680164958956&type=1&theater

Ford Mondeo ST DCi – 2000 – 2005

Ford Mondeo ST TDCi

Lansat în octombrie 2000, Mondeo Mk III a fost considerabil mai mare decat predecesorul sau, dar se bazeaza inca pe platforma Mk I cat si mecanismul de rulare.

Desi Ford a abandonat New Edge tema de proiectare pentru Mondeo Mk III, a imprumutat, unele elemente de design de la Focus Mk I, dandu-i un efect de ansamblu pe care multi critici au spus ca este mult mai matura decat Focus, dar mult mai putin distinctiva. Doua dintre cele mai mari deficiente ale masinii vechi, spatele modest si versiuni diesel necompetitive, au fost abordate de un ampatament mai lung si un nou “Duratorq” motor diesel.

Dupa setarea standard din interiorul Volkswagen Passat Mk IV, in 1996, Ford a dat o mare atentie la interiorul generatiei Mk a III-a si a fost primul producator de masa care a reactionat la noile seturi de noutati standard de la Volkswagen. Ford renunta la interiorul rotunjit, stilul american de la Mk I si a dezvoltat un design mai sobru “germanic”, care nu numai ca parea mai sofisticat, dar, mai important, a fost calitatea mai mare, ca urmare a utilizarii de materiale mai scumpe si au fost mult mai frumoase decat orice manufacturier german.

Ca si predecesorul sau, siguranta pasiva a fost un important punct de vanzare al Mondeo 2000.

Cu o caroserie mai puternica, Ford a introdus asa-numitul “sistem de protectie inteligent” (IPS), care a folosit o “inteligenta” matrice de senzori pe baza unei retele neuronale pentru a decide cea mai buna combinatie de dispozitive de siguranta (airbag-uri traditionale la pasagerii din fata, airbag-ri lateral si airbag-uri cortina), pentru a implementa o situaţie data accident.

Pentru a imbunatati siguranta activa, toate modelele au fost echipate cu anti-blocare a franelor frane si Electronic Brake Distribution, cu program electronic de stabilitate (ESP), disponibil ca optiune.

Motorizari

Pentru Mk III, de 1,6 L, motorul Zetec a fost abandonat, in timp ce motoarele 1.8 şi 2.0 L au fost puternic revizuite si au fost redenumite Duratec. Standardul 2.5 L V6 a fost reportat, in timp ce un 3.0 L versiune a fost dezvoltat pentru modelul ST220.

Arhaic Endura-E 1.8 L motor turbodiesel a fost abandonat si inlocuit cu un mult mai sofisticat 2.0 L Duratorq cu injectie directa (TDCi), utilat cu o turbina cu geometrie variabila. Acest sistem inteligent al turbinei permite o anumita cantitate de overboost, oferind un plus de 10% adica un plus de cuplu pentru perioade scurte de timp.

O noua transmisie automata a fost adaugata in gama numita Durashift. Aceast motor are cinci trepte si poate fi mutat in varianta manuala sau automata, in functie de dorintele soferului.

In anul 2004, Mondeo a fost dat un upgrade foarte usoar, noile modele fiind identificate prin grila mai mare in forma de fagure Chrome, un nou tablou de bord central facut din materiale de calitate mai ridicate, control electronic al climatizarii, fie un standard Ford de radio, Sony radio sau un sistem de navigatie prin satelit radio / CD player, care are, de asemenea, controlul climei introdus in unitate, in loc de spatiul ocupat de unitate. Durashift automata este acum disponibil cu control pe volan, in timp ce 96 kW (130 CP), versiunea common-rail a motorului turbodiesel Duratorq au devenit disponibila. Motoarele pe benzina au fost revizuite in aceasta etapa, de asemenea, – nou SCI (cu injectie directa), versiunea de 1.8 L motorul Duratec a fost introdusa, care genereaza de 4 kW (5 CP) mai mult decat unitatea standard. In plus, echipamentul a fost modernizat în intreaga gama – cu cruise control si un computer de bord acum standard pe toate modelele.

In 2005, au fost doua noi Duratorq cu injectie directa (TDCi), un 2.2L cu 114 kW (155 CP) si o versiune de 2.0L cu 65 kW (89 CP). De asemenea, centura de siguranta Sistem de avertizare, au fost adaugate in standard, cu un semnal de avertizare sonor / vizual amintindu soferului pentru a fixa centura de siguranta. Stilul a fost modernizat din nou, diferenta cea mai notabila fiind stopurile optimizate.


Motoare:

+ 1,8 L (1798 cc) Zetec I4, 110 CP (108 kW hp/81) şi 122 ft · livre (165 N · m) (1.8i)
+ 1,8 L (1798 cc) Zetec I4, 125 PS (123 kW hp/92) şi 125 ft · livre (170 N · m) (1.8i şi 1,8 Zetec)
+ 1,8 L (1798 cc), Duratec SCi I4, 131 PS (129 kW hp/96) şi 129 ft · livre (175 N · m) (1.8 SCI)
+ 2.0 L (1999 cc) Zetec I4, 146 PS (144 kW hp/107) şi 140 ft · livre (190 N · m) (2.0i)
+ 2.5 L (2495 cc) AJ25 V6, 168 CP (166 kW hp/124) şi 162 ft · livre (220 N · m) (2.5 Ghia)
+ 3.0 L (2967 cc), Duratec 30 V6, 204 CP (201 kW hp/150) şi 207 ft · livre (280 N · m) (3.0)
+ 3.0 L (2967 cc), Duratec 30 V6, 226 CP (223 kW hp/166) şi 210 ft · livre (285 N · m) (3.0 ST220)
+ 2.0 L (1998 cc) Duratorq I4, 90 CP (89 kW hp/66) şi 155 ft · livre (210 N · m) (2.0 TDCI 90)
+ 2.0 L (1998 cc) Duratorq I4, 116 PS (114 kW hp/85) şi 207 ft · livre (280 N · m) (2.0 TDCi 115)
+ 2.0 L (1998 cc) Duratorq I4, 131 PS (129 kW hp/96) şi 244 ft · livre (330 N · m) (2.0 TDCi 130)
+ 2.2 L (2198 cc) Duratorq I4, 155 PS (153 kW hp/114) şi 265 ft · livre (360 N · m) (2.2 TDCi 155)

sursa: http://www.netcarshow.com/ford/2005-mondeo_st_tdci/

Premierele Salonului Auto de la Geneva din 1905 pana in prezent

Fiind cunoscut ca unul din cele mai importante evenimente auto mondiale, Salonul Auto de la Geneva ne da posibilitatea sa fim martorii celor mai rasunatoare lansari auto, modele de serie sau concepte, fiind in acelasi timp locul unde se anunta cele mai importante stiri din domeniul automobilistic, si, nu in ultimul rand, locul unde fiecare fan auto si nu numai, isi poate delecta ochii cu cele mai frumoase automobile de pe tot globul.

Ca oricare alt eveniment de importanta mondiala, si Salonul Auto de la Geneva are o istorie bogata in spatele sau, care incepe din indepartatul an 1905. Anume incepand cu acest an, in Geneva erau prezentate an de an premiere mondiale, singura pauza fiind luata pe timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial si o mica perioada dupa, mai exact intre anii 1939-1949.

Iata ca in acest an, in premiera nationala PiataAuto.md se va prezenta “la fata locului” pentru a fi martor la toate lansarile, si pentru asi informa direct de la sursa cat mai rapid vizitatorii despre evenimentele ce au loc in Geneva. Promitem ca incepand cu acest an sa frecventam regulat acest mare eveniment automobilistic, insa ce s-a intamplat pana in 2010, ce am “pierdut”?!

Din acest motiv, Redactia PiataAuto.md a pregatit pentru cei mai fideli vizitatori, cat si pentru adeptii istoriei auto un frumos material despre cele mai importante lansari ce au avut loc la Salonul Auto de la Geneva, incepand cu anul 1905!

;;;


Clement (1905).

Fiat 502 (1924) – Unul din primele modele ale constructorului italian.

Opel 4/12 CV (1925) – Decapotabila ce atingea 72 km/h cu doar 12 cai-putere.

Fiat 509 Sport – Roadster cu 4 cilindri si 990 cm cubi a carui caroserie a fost inspirata de la Alfa Romeo Zagato.

Ford A (1928) – Unul din primele exemplare limuzina/coupe marca Ford.

Mercedes SSK (1929) – masina ce a dominat toate cursele la timpul sau datorita propulsorului de 7.1 litri si 225 cai.

Chrysler Cabriolet Spider (1930) – Cel mai apreciat cabrio la inceputul anilor ’30.

Maybach Zeppelin (1931) – Considerata cea mai luxoasa limuzina, Zeppelin era si una din cele mai puternice datorita propulsorului V12 de 7.0 litri ce dezvolta 150 cai si atingea 150 km/h.

Maybach Zeppelin Cabriolet (1931) – Versiunea cabrio a fost mult apreciata de cei mai bogati oameni din acel timp, fiind aleasa de regele Etiopiei si principele Olandei.

Alfa Romeo 8C2300 (1932) – Inceput de drum pentru Alfa Romeo.

Maybach Jaray – Limuzina ce avea la baza platforma legendarului Zeppelin, era capabila datorita propulsorului V12 de 200 cai-putere, sa atinga o viteza uluitoare pentru acele timpuri 201 km/h!

Voisin C23 (1933) – Constructorul de avioane Gabriel Voisin era atras si de automobile, iar astfel a creat C23, automobil a carui design a fost inspirat din aeronautica.

Voisin C23 Saloon (1933) – Construit partial din aluminiu, C23 Saloon era propulsat de un motor cu 6 cilindri in linie ce genera 90 cai-putere si care era cuplat la o cutie de viteze cu 4 rapoarte.

Chrysler Airflow (1934) – Prima tentativa a americanilor de a lucra la aerodinamica, dar care nu a fost incununata cu prea mult succes.

Citroen 7 CV (1935) – Unul din primele modele monococ al producatorului francez..

BMW 326 (1936) – Clientii puteau comanda acest model neasamblat, pentru a definitiva asamblarea cu propriile maini, din placere.

Fiat 500 Topolino (1937) – Cunoscut si ca “micul soricel”, Topolino era unul din cele mai mici vehicule la momentul lansarii.

Mercedes 540 Kompressor Cabriolet B (1938) – Lansat pentru a inlocui versiunile 380 K si 500 K, 540 K era cunoscut ca foarte avansat tehnologic.

Opel Captain (1939) – Dotat cu 2 usi, Captain dispunea de un propulsor de 2.5 litri. Doar aproximativ 250 exemplare au fos produse.

Borgward Hansa (1949) – Propulsorul cu 4 cilindri era cuplat la o cutie automata, iar astfel automobilul era promovat ca unul “ce permite clientilor sa fie condus fara de a utiliza ambreiajul sau de a schimba treptele”.

Fiat 1400 (1950) – O alta personalitate carismatica prezentata de italieni.

Jaguar XK 120 (1951) – Acest propulsor cu 6 cilindri in linie a placut foarte rapid pilotilor, carora le-a oferit oportunitatea de a se evedentia pe circuite sau in raliuri.

Jaguar XK Coupe (1951) – Fiind predecesorul versiunilor roadster si cabrio, XK 120 coupe este cunoscut ca modelul cu care Jaguar a cucerit piata nord-americana.

Fiat 8V “Otto Vu” Berlinetta (1952) – Fiat a facut senzatie in 1952 atunci cand a lansat “Otto Vu” Berlinetta datorita design-ului agresiv. Au fost asamblate insa doar 113 exemplare.

Standart 11 (1953) – La acel moment nu se practica transportarea automobilelor cu feribotul intre Anglia si Europa, in asa mod Standart 11 a ajuns la Geneva cu avionul.

Fiat 600 (1955) – Primul Fiat cu propulsor amplasat in spate, 600, sau Seicento, era succesorul lui Topolino, si predecesorul actualului Fiat 500.

Mercedes 300 S (1957) – Cel mai mare si prestigios model Mercedes in anii ’50.

Moretti 750 (1958) – Dotat cu un propulsor de 0.7 litri, Moretti dispunea doar de 25 cai-putere.

Fiat 1800/2100 (1959) – Modelul a fost produs intre 1959-1968, devenind un mare succes in Europa.

Alfa Romeo Super Sport (1959) – Visul pilotilor de curse din anii 1950-1960.

Lancia Flaminia GT Cabriolet Touring (1960) – Acest Flaminia era propulsat de faimosul V6 ce dezvolta 140 cai-putere si datorita caruia masina atingea o viteza maxima de aproape 175 km/h.

Lancia Flaminia 2.5 Nardi/Motto “Loraymo Coupe” (1960) – Vehicul modificat de design-erul industrial Raymond Loewy ce avea la baza renumitul Lancia Flaminia. Loewy este cunoscut ca a elaborat forma sticlei de Coca-Cola, logo-urile Shell, BP, si design-ul pachetului de tigari Lucky Strike.

Lancia Flaminia (1960) – Un alt reprezentant al familiei Flaminia.

Jaguar E Type Coupe (1961) – Dupa lansarea senzationala a modelului 120 coupe in 1951, Jaguar a facut si mai multa senzatie cu noul E Type Coupe, un vehicul foarte cautat de colectionari chiar si in prezent. Automobilul din imagine apartine unui colectionar elvetian, ce l-a restaurat in totalitate pana la conditia originala.

Renault Floride Caravelle (1962) – Roadsterul a fost produs intre anii 1958-1968.

Mercedes 230 SL (1963) – Prezentat in premiera mondiala in 1963, Mercedes 230 SL a fost unul din cele mai asteptate modele din acel an.

Lancia Fulvia (1964) – Fulvia are un rol important in istoria curselor de automobile, reusind sa castige Campionatul International de Raliu.

Fiat 2300 Pininfarina “Lausanne” (1964) – Fratii Battista si Sergio Pininfarina erau foarte atasati de Confederatia Elvetiana, iar cu acest motiv au desenat un model ce avea sa-i aduca omagiu in acelasi timp si orasului Lausanne.

Renault 16 (1965) – Renumit pentru look-ul inovativ, similar cu cel al unui hatchback.

Ferrari Dino Berlinetta Speciale (1965) – Acest prototip avea sa devina in anii urmatori Ferrari Dino 206 si 246 GT, demonstrand cateva elemente comune cu cele ale viitoarelor modele de serie: prizele de aer laterale concave, linia acoperisului, si contururile aripilor frontale.

Fiat Dino Spyder (1966) – Fiind strans legat de Ferrari, Fiat a utilizat renumitul propulsor Modena V6 pentru versiunile cabriolet si coupe. Versiunea Spider era desenata de Pininfarina, in timp ce Bertone a fost selectat pentru coupe.

Fiat Dino Coupe (1967) – Design-erul versiunii coupe a devenit renumita casa italiana de design Bertone.

Autobianchi (1968) – Unul din modelele producatorului italian creat de Bianchi, Pirelli si Fiat.

Alfa Romeo P33 Roadster (1968) – Diferit total de Ferrari P5/6, decapotabilul cu linii intinse si unghiuri ascutite, demonstreaza cum Pininfarina impingea inainte granitele stilului si eficientei.

Ferrari 250 – P5/P6 – Pininfarina Cu un propulsor V12 de 3.0 litri montat in spate si derivat din Formula 1, Ferrari 250 era o ilustrare perfecta a colaborarii dintre Ferrari si Pininfarina.

Ferrari Dino Berlinetta Prototipo Competizione (1968) – Cunoscut printre colectionari ca “Yellow Dino”, acest Dino Ferrari desenat de Pininfarina a fost prezentat in toamna anului 1967 la Frankfurt ca in 1968 sa fie prezentat si la Geneva.

Alfa Romeo 33 Coupe (1969) – Influentata de Ferrari 250, Alfa Romeo 33 Coupe s-a reintors la aripile concave, spatele ovoidal, usi “gullwing” si acoperis transparent ce continua exact spre spatele masinii.

Ferrari Sigma Grand Prix (1969) – Utilizand sasiul bolidului de Formula 1 – F1 312 V12, prototipul aducea noi inovatii in domeniul sigurantei, dispunand de structuri intarite, bara protectoare in caz de rostogolire s.a.

Peugeot 504 Coupe (1969) – Propulsat de un motor cu 4 cilindri si 90 cai, 504 coupe avea sa devina un succes cu peste 26.000 exemplare comercializate. In acelasi an, Pininfarina a elaborat si versiunea cabrio, care a mai atras inca 7.800 clienti.

Monteverdi Hai 450 SS (1970) – Un admirator inrait Ferrari, Peter Monteverdi a elaborat propriul bolid care a uluit vizitatorii in anul 1970. Acesta dispunea de un propulsor V8 de 450 cai marca Chrysler, ce era capabil sa atinga o viteza maxima de 290 km/h.

Ferrari 512 Modulo (1970) – Continuandu-si cercetarile in domeniul aerodinamicii, Pininfarina a desenat Modulo, un bolid cu propulsor V12 de 5.0 litri. In poza, renumitul Jackie Stewart pozeaza langa Modulo.

Maserati Bora (1971) – Achizitionat in 1969 de Citroen, Maserati a prezentat un nou coupe care a fost elaborat de Giorgio Giugiaro.

Peugeot 504 Coupe and Cabriolet (1971) – La doi ani de la prima lansare, Peugeot a prezenta versiunile facelift, care acum dispuneau de propulsoare mai puternice.

Lamborghini LP500 Prototype (1971) – Desenat de Bertone, initial prototipul nu era prevazut sa devina un model de serie. Totusi, datorita reactiei pozitive acesta a fost produs intre anii 1974-1978 sub numele de Countach LP 400 devenind unul din cele mai dorite sport car-uri ale anilor ’70.

Monteverdi Limousine (1971) – Dupa ce a facut furori cu bolidul prezentat in 1970, producatorul din Basel oferea o limuzina de lux, care era propulsata de un V8 de 7.2 litri ce dezvolta 375 cai-putere si care obtinea o viteza maxima de 240 km/h.

Monteverdi 375 (1971) – Aditional modelelor Coupe 375 si Cabriolet 375 C, Monteverdi mai prezenta in 1971 si 375 High Speed 2+2. Toate modelele erau propulsate de V8-ul de 7.2 litri marca Chrysler, ce producea cu usurinta 375 cai-putere.

Ford Granada (1972) – La Salonul Auto de la Geneva din anul 1972, Ford introducea 3 versiuni ale noului model Granada – coupe, sedan si wagon. Granada este considerat modelul ce reflecta cel mai bine tendinta in materie de design din anii 1970.

Audi 80 (1973).

Ford Capri (1973) – Lansat pentru prima data in 1969, Ford Capri a fost elaborat foarte rapid in mai multe versiuni, ce aveau sa devina orientate tot mai mult catre performante sportive.

Peugeot 104 (1973) – Oferit din start ca un sedan, 104 sugera totusi liniile unui hatchback datorita usii spate.

Fiat X I/9 (1973) – Lansat in anul 1973 Fiat X I/9 a fost pregatit ceva mai tarziu ca model de curse pentru Scuderia Filipinetti care urma sa concureze in Campionatul European de Turisme. Insa acesta nu a mai participat in nici o cursa din cauza mortii premature a lui Georges Filipinetti.

Peugeot 604 (1975) – Succesul lui 504 a incuranjat producatorul sa atace segmentul de lux al pietei, dar cel mai mult, sa concureze cu principalul rival Renault R 30 TS.

Porsche 928 (1977) – Odata cu acest model, Porsche a facut un pas putin mai neobisnuit. 928 avea sa devina primul Porsche cu propulsor amplasat in fata, avand sub capota puternicul V8 de 4.5 litri ce producea 240 cai-putere.

Toyota Starlet (1978) – Asemanatoare modelului Corolla, Starlet oferea initial doua propulsoare clientilor: de 1.0 si 1.2 litri.

Monteverdi Military 230 M (1979) – Anume acest model se crede ca a deschis calea viitoarelor produse Hummer si Mercedes-Benz 4×4. Military era propulsat de un diesel cu 4 cilindri de 3.2 litri ce oferea 86 cai-putere, cu ajutorul caruia sistemul de tractiune integrala trecea cu usurinta obstacolele.

Audi Quattro (1980) – Quattro avea sa devina primul Audi cu tractiune integrala cu acelasi nume. Audi Quattro devenea la putin timp de la lansare si un model de curse rally, care a obtinut multe victorii in cariera.

Volkswagen Scirocco (1981) – Indreptat spre performante sportive, Scirocco impartea platforma cu Jetta. Design-ul este semnat de Giorgetto Giugiario.

Bentley Mulsanne Turbo (1982) – Numele acestui model a fost preluat de la cunoscutul viraj al circuitului Le Mans, cu ideea de a reaminti de numeroasele victorii obtinute de Bentley aici. Limuzina a fost dotata cu V8-ul de 6.75 litri ce putea atinge 220 km/h.

Audi 100 (1983) – Castigand in fata lui Ford Sierra titlul “Car of the Year 1983″, Audi 100 mai era cunoscut datorita coeficientului aerodinamic de numai 0.30 si interiorului spatios.

Lancia Y10 (1985) – Pozitionat intre A112 si Delta, Lancia Y10, in dependenta de versiune producea 45, 55 sau 85 cai-putere. In sa noutatea acestui model, era ca pentru prima data clientii isi puteau alege dupa propriul plac nuantele de la exterior si interior.

Volvo 480 (1986) – Prezentat in anul 1986 la Geneva, Volvo 480 ilustra renasterea marcii suedeze. Datorita spatelui impozant, 480 era considerat ca un sport car ce putea adaposti pana la 4 persoane, devenind astfel foarte practic.

BMW 3 Series (1991) – Ajuns in 1991 deja la a 3-a generatia, BMW 3 Series a fost una din cele mai vandute masini pe batranul continent in anii urmatori.

Renault Safrane (1992) – Fiind cel mai luxos si scump Renault intre anii 1992-2000, Safrane era o alternativa a automobilelor executive germane.

Ford Mondeo (1993) – Cu nume ce deriva din latinescul “mundus” (lume), Ford Mondeo era lansat la 90 ani de cand Ford lansa primul model. Oferit in diferite versiuni, Mondeo a devenit un model cu adevarat clasic in urmatorii 10 ani in segmentul automobilelor de familie.

Citroen Xantia (1993) – Pozitionat intre ZX si XM, acest sedan cu 5 usi este rezultatul colaborarii dintre Citroen si Bertone, si oferea clientilor o posibilitate de a alege intre 3 propulsoare: 1.8 litri cu 130 cai, 2.0 litri cu 123 cai si 2.0 litri cu 155 cai-putere.

Audi A8 (1994) – A8 avea sa devina primul sedan din lume cu o platforma in totalitate din aluminiu, ce avea sa intrerupa pentru totdeuna dubiile asupra folosirii acestui metal. Dotat cu mult confort si sisteme de siguranta, obiectivul inginerilor Audi de a reduce greutatea si consumul de combustibil a fost obtinut.

Alfa Romeo GTV et Spider (1995) – Versiunile GTV (coupe) si Spider (roadster) si-au facut debutul la Geneva fiind caracterizate de look-ul surprinzator. Productia acestor versiuni desenate de Pininfarina a durat intre 1995 si 2001, timp in care au fost comercializate 33.600 unitati.

Ferrari F50 (1995) – Considerat unul din cele mai fenomenale exemplare Ferrari, F50 avea la baza o platforma de tip monococ compusa din kevlar/carbon. Dotat cu un propulsor V12 de 4.7 litri ce dezvolta 520 cai-putere, performantele supercar-ului erau fenomenale. Doar 349 exemplare au fost produse.

Mercedes-Benz A-Class (1995) – Primit cu caldura de majoritatea publicului, A-Class a trecut prin momente neplacute la scurt timp de la lansare dupa ce jurnalistii suedezi au reusit sa-l rostogoleasca in timpul unor teste, efectuand o manevra numita “elanul”. Insa Mercedes a reactionat imediat si a dotat A-Class standart cu sistemul ESP.

BMW 3 Series (1998) – O noua generatie 3 Series a fost prezentata in anul 1998 la Geneva. Aceasta oferea clientilor din start posibilitatea de a alege intre mai multe versiuni: coupe, convertible, touring station si sedan.

Ford Focus (1986) – Urmandu-si predecesorul, Escort, Ford Focus oferea si mai mult spatiu la interior, iar rezultatele nu au intarziat sa apara – “Masina Anului 1999″, si “Cea mai vanduta masina in lume” intre anii 2000-2001.

Honda S2000 (1991) – Roadster-ul cu tractiune spate propulsat de motorul amplasat in spatele puntii fata ce reusea sa obtina 240 cai-putere, rezultat record pentru un propulsor de 2.0 litri. In acelasi an, Honda S2000 a fost ales “Cabrio of the Year 1999″.

Opel Speedster (2000) – Opel Speedster la fel a fost numit “Cabrio of the Year”, dar deja in anul 2000. Asemanarea acestuia cu Lotus Elise nu este accidentala, ambele modele erau produse la aceeasi fabrica in Marea Britanie, insa doar 10 % din parti erau comune. Speedster a fost vandut intre anii 2000 si 2004.

Lancia Thesis (2001) – Inspirata de automobilele din anii 1930-1940, Lancia Thesis a fost atribuita foarte rapid la segmentul sedan-urilor inalt tehnologice, datorita numeroaselor sisteme prezente la bord.

Renault Vel Satis (2001) – Lansat ca succesorul lui Safrane, Vel Satis era totusi mult mai mare ca si dimensiuni. Novatia adusa de acest model era considerata frana automata de mana si design-ul high-end.

Ferrari 575 Maranello (2002) – Derivat de la 550, 575 Maranello aducea schimbari minore la design si un interior nou. Propulsorul V12 de 5.7 litri garanteaza performante supreme: viteza maxima de 290 km/h, si accelerarea 0-100 km/h in mai putin de 4.3 secunde.

Lamborghini Gallardo (2003) – Chiar daca Audi detine Lamborghini din anul 1998, Gallardo avea sa devina primul model la elaborarea caruia s-a implicat si constructorul german. Propulsat de puternicul V10 de 5.0 litri ce emite 500 cai-putere, Gallardo atinge 100 km/h in doar 4.2 secunde, in timp ce viteza maxima este de 309 km/h.

Mercedes-Benz CLS (2004) – Considerat rezultatul cautarii unor noi nise, CLS combina pentru prima data carisma unui coupe cu confortul unui sedan.

Citroen C6 (2005) – Inspirat de XM si DS Concept, C6 sedan oferea doua propulsoare clientilor sai – 3.0 litri V6 si 2.7 litri V6. Echiparile standart sunt foarte generoase: scaune cu masaj, sistem night vision, suspensie hidro-pneumatica, airbag-uri pentru genunchi, s.a.

Peugeot 207 (2006) – Noul 207 oferea si mai mult spatiu decat 206, fiind mai mare cu 20 cm in lungime. Acesta este perfect pentru orase.

Maserati Gran Turismo (2007) – Creat de Pininfarina, Gran Turismo dispunea de un design derivat de la modelul 2000 GT.

Ford Fiesta (2008) – De la prima aparitie pe piata in anul 1976, cel mai mic Ford a devenit un mare succes cu peste 12 mln unitati vandute in toata lumea.

Skoda Yeti (2009) – Prezentata ca concept in 2005, versiunea de serie Skoda Yeti a debutat in 2009, avand la baza platforma lui Volkswagen Golf.

Mercedes-Benz E-Coupe (2009) – Mercedes-Benz a venit cu doua premiere mondiale la Geneva in 2009. Pe langa E-Class Sedan a fost prezentata si versiunea coupe, cea care adopta design-ul acestuia, ca in acelasi timp sa utilizeze platforma fratelui mai mic, C-Class. Mercedes E-Class coupe inlocuieste pe piata modelul CLK.

Si totusi, mai sus n-au incaput toate modelel lansate in acesti ani de istorie. In acelasi timp, modelele de mai sus reflecta insasi istoria si evolutia automobilelor, tendinte si directii pe care le-au avut inginerii si designerii pe parcursul anilor, modele de succes si experimente de aventura…

Ajuns in anul 2010 la cea de-a 80-a editie, Salonul Auto de la Geneva pare mai tanar ca niciodata. Astazi, trendul lumii auto este dat de tehnologiile “verzi”, inovatii care aduc eficienta maxima prin efecte minime asupra mediului. Din cele peste 100 premiere mondiale in forma de modele noi, concepte si tehnologii, asteptate pentru editia 2010, cca 40 pot fi categorisite drept “ecologice”.

In acest an, organizatorii Salonului asteapta un flux de 650,000-700,000 de vizitatori, intre 4 si 14 martie 2010. La 4 martie 2010, in cadrul unui eveniment solemn, presedintele Elvetiei – Doris Leuthard, presedintele Consiliului de Stat al Genevei – Francois Longchamp, precum si Presedintele Salonului Auto de la Geneva – Luc Argand, vor inaugura deschiderea catre publicul larg a Salonului Auto, editia 2010. Presa auto din intreaga lume are insa doua zile speciale rezervate pentru a face cunostinta in mod prioritar cu expozitia – in zilele de 2 si 3 martie.

sursa: http://www.piataauto.md/istoric-auto.php?l=1&make=0&postId=35